Selected Highlights [2026-04-07]

0:00ne exista altem, nici la ceici. Poate să te există, reconoșterea rol în gru. Da, este așa numitul gru, reconoșterea în gru, paraului, că vorbim despre asta. Când totem în preună, studiem în preună, atunci cu siguranță, ca junce la așa, pe reconoșterea rolui că fără să vorbim. Vind chiar și fără să vorbim, pentru că nu tice permite să vorbesc despre lucrurile, între prietencii bărădădpre lucrurbune. Și nu ne-i permit să vorbim măcă, că am reconoșterea rol, ii viața mea așa, și că ea tăurul e așași, nu stăm în regulă de loc. N-ar trebuie niciodată să vorbim în această, pentru că vi să vorbim doar despre lucrurpozitive, nu portă și cu prietenii răulcii doar binele. Și nu contează de încesare le-a ieștut, trebuie să ii radiesc, că trecei la lucrurbune. Alpel, nu te v-am întoarce nimic bun latine.

1:02Și doar în acest fel și pentru el, și pentru el lucreziu. Așa încât. Acă rata reclalizei, mi-a gălat și zlolul e fi milimă, e zeu vermii. Cunoșterea generala răului te conform cu cuvinte le-a ieștut. Trece, de la unul altul, nu fără cuvinte, în spirit. Da. Cum i-aposibil să cere mai ajutorul dacă nu putem să mă înțeană în careitivatia noastră rava ajutorul, ajutorul de la un prieten pot să cer de doar ca el să spună lucrurbul, dar putea faci. Eu te zicem cineva, este într-o stare grea, dacă cineva într-o stare grea, dar tu nu știi stare asta. Da, dacă nu pune, sigur că nu îl pot ajuta. Răutat, dacă cineva într-a devori întotare dificilă, nu poate e și din ea se poate adreta celorla.

2:02Da, se poate adreta către celorla. Dar nu, începe să le pune celorla, știi ceva, nu e regulă totul nu. Tensul acestelic ovoară pe celor. Breta, nu, i-va implementa rău, i-făintentarea pentru celorla. Ceea, acest lucruri interis. Dacă cineva uneceva rău, celui la nu contează în ce formă, i-vorbește despre ego, dacă nu face pentru acoreta imediat, care vorbim să chieamă calomniei. Adică ce este această calomniei? Orice un oamn care covoară și să le vește acel… Să vește pe acelom se numește calomniei. Orice astfel de lucruri. Dacă, dacă trebuie să te bucin, dacă vă tot să gheată, eu, golo meșt, dacă înburi letalii, pențileta la usidisparul.

3:03Și atunci, când a us de spre anumite lucru de genul acest. Așa pe in mește calomniei. Să o limbărea. Male, dacă această calomniei este întretată direct, că trec reactor. a fie calomia, cei domnul de atrevi sa ful de vocea lui a fie calomia. Vaza în clinatirele a calomia, pentru că într-a bevvăr reteazor ce poțiibilitate de a te-am adrepta creatorului care repesinte de fafsa. Dă-te-am aici din aceasta, vine, și au stricat, și stricatul lor, s-a ridicat, adică nu există nici o șansă, nici o speranță, deci îmi vrea foarte mult nici mocar, nu poți să-mi imagineți că este posibil, fara unul senta, reștiatul mai mult, unul din mine să vă beștiatul mai mult.

4:08Și tu, mai aceasta, direcționează spre conexionea în grupul de zice, înselegă dacă am vreo speranță, ea se poate înpinii nu mai în conexionea din tre noi, unde e o por și simplu dispar în interiorul prietenilor mei. Și consum pregătit, în acest fel, cu ce acea ce am să mă dăruiesc, cu totul conexiuni, chămâna, nașnul mi-a lăgăm i-a lăgăm, chămâni-mă-me. Dea tu înci în meritor am acest spreginer, cIPROG și tot mâin acest préjin, préjice proG te scoperim ca acolo se află creatorul, acolo putem în merita ajutorul lui, s-prie genului. Dar mai în te de asta, nu putem să ridentificăm, pentru că nu simțăm unt oasemenea măsură neputința

5:15în toate forsele individuale ale fiecaruia. Și nici în toate forsele noastre colective, nici măcar în grupul de zece, nu putem face nimic. Atunci ce putem face, doar să sticăm că trei el? Și dacă stricăm tutoți din faptul că am verificat și am văzut, că este sigur tuta la sută că nu avem nici o forță de daruiere și nici o posibilitate de aici din primire spre daruiere din de conectare, spre conexiune, ajungem la hostare în care creatorul, începe să se reveleze tocmai în punctul conexiunei dintre noi. Atunci când ajungem la el din disperarea personala fiecaruia acest punct al disperării general din grup, în rapor cu forțele noastre,

6:19este acel vas, numit și a ajungemul din piscina muncii iar acolo se revelează forță a creatorului. Aceste lucruri trebuie să se reveleze în funcție decât lucrăm la ele, nu depinde de timp, ci nu mai de e fortul fiecaruia și al fiecaruicru de zece. Meotra șuf, ești de gamaotă, n-agdunat nimzele ze. Adica aici este foarte important ce exemplen ne dăm uni altora, cât de multe bintem unii de alții, iar sprijinul reciproc în escență acoperă totul, pentru că fiecare trebuie să ajunge la stare în care eu sunt zero complet, și depind în întregime doar de forța societății,

7:25că fiecare simte asfel, atunci forțele de anulare a egoului personal, pe care dorim să o realizăm și conexiunea, pe care frâim să o avem între noi, asfel încât, a suprafie că aruia se a acționează acesta forță, a conexiunei dintre noi pe care eu primim de la prietenii, acestei cu hâta ele, atunci când decidem ca ce se două forțe, suntem recompensat cu revelarea în noi a forței superioare, și din aceste două forțe,

8:25pe care eu și ce dează egoul fie căruia pe care a vrea să abandoneze și conexiunea cu forța grupului cu care vrea să se unească. Așa se răbile. Asta? Asta rolul șefului? Dază mera. Dază mera. Dază mera. Dază mera. Dază mera. Dază mera. Dază mera. Semntiz gratul de 10 a trebuitată în baroc, semntiz perceva, în grup care este conectată, ca fi în un grup de 10? Ah, foarte sable. Deci ce se răcpentă, можете de 10? Deci ce se răcpentă, care am grupul de 10? Deci sa e undărea o habitud, deimă o auxiria. Ne-am obișt în ii, obișt în ii, deimă. Prusim plânt ca o joacă, de acolo atunci sunt grupul deizece. Da, spune, Ralph. Grupul deizece este ceva, după magsom,

9:28ati ca și mai nainte, este să faci în tipul zilei grupul deizece. Ralph, că vă vor să devine grupul deizece. Adică ei vor să fie units într-un singur scop cu creatorul. Ralph, si asta de a semea. În acest lucruri din ce în ce mai mult, cu atât descoperim, mai mult că nu ne aflăm în el. De aceea exilul, Egyptului, se găția, dominație, ecului, a supranoastră, se te zvole tot mai mult. Tocul mai în văsura în care înțelegem simsim și ne ridicăm de a supranoaturi noastre egoiste simsim tot mai mult, cât de mult, ianestă punește. Ii o lai o terve, o ter. Prinuri mare, sentimentul de suferință crește, tot mai mult.

10:32Și mi se pare că ne apropiem de rău, nu de bine. După valorile noastră, după cea ce examinăm, măsurăm și după cea ce simsim. Nu ne apropiem de și răt din Egypt, din potriva, par că într-am tot mai dânc în Egypt. Nu avem forția de durire, nu avem asemena relații cum aveam înainte când era în într-o. Oare care măsurăm, am abil unii cu alții, și mai de grăbăm, rău-rău-i, de bine din ce în ce mai puternică crește, fara unul se descoper între noi, ca dominator, ego-n nostru neapane, ca acelea care cu ce rește totul, stăpunește totul, și nu avem nici o posibilitate să n-i ridicăm de a supranoi. Ce facem?

11:33Când îmi vinim și ca chţi a riechleiod. Az la vădil. În primul rând, recunoaște-m ca așa trebuie să fie. Înțelege măsta, pe deoparte, să înuzația de fine din ce în ce mai ră, suntem prealmente în catuși, și în capandri să facem ceva, suntem în lânțu țile, suntem regații în catușiază de ego-n nostru, care ne domină toate, iar pe de altă parte, în interior, nu suntem de acor cu aceasta, și vreem cat mai mult posibil să făcim de a să scapăm de această stare cu putințio. Dică această tensione din trestare, în care ne aflăm și pe care o descoperim și dorința de a ne ridicat de a suprăia această tensione crește, în care ne aflăm, în starea mântă,

12:34și augemut, o figui, îiți vei la augemut din pricina mâncii, pentru că prin mâncă, spre conexiunea și întoarce, recătreprăator, au ajuns la o starea în care nu mai putea o suporta starea în care se aflau. Propriea lor natura, și atunci, au stricat augemut la mai rămas nimic în afară de asta, doar să striceți, fie în că simt că nu au nimic, care sunt aparțină forțelor de daruire, dacă aș avea vru forță de daruire, nu doar aș stricat, aș face ceva cu aș încercă, dar dacă descoper că sunt cu totul, și cu totul imersat în forța de primire și nu am nicio posibilitate să e zinia,

13:34și nicio posibilitate nici mocar să planificul aș putea e și dinia, adică sunt în trejime, în forța primire, și doar așa singur, deșternământ că maflonii, i-a în această dorință, adică, pentru a scânte de lumine care străluce și a supramea, reconoți și înțelecă sunt sută, la sută în forța de primire, în afară de a să nu am nimic, în afară de așa să scânte e a creatorului care luminează a supramea, și plinie înțelecă sunt cu totul, sută, la sută, sută, luminează e gului. Atunci, așa este strigarea corectă. Doată mea ce? În tine impresionat și memorizat, în cilimur, le obținute.

14:36Dacă eu văd în grupul meu, de exemplu, câlipțește o alumite unii unii, când cineva așa rol, eu vreau să colecteze, să pot să-i arătă astfel asta. Ră, eu am spus, omului, omului trebuie să spună cu vinte care pot să coboare grupul, sau râmprieten, și de astfel, spre tine, nu trebuie de trezitinitine, fel deșel de gângur, ca să-i coboare pe cineva, pe tine, pe grupul, lume, de petrepta unul de aflii, să-te bine a în jos. Orice stare, orice stare unul de aflii, o trebuie să obină cu vinteți, o trebuie să asperdu ară în sus.

15:38Dacă tot crezc, preneșlo, cu faptului, faptului cu vinte, în timpul, nicodefapul că este alt în bună, ziuri, în ridicăr, și ne-ai coboarut de petrepte și eu hoți mereu într-o o concentrăție înainte, de meste înainte, înțeles ati să te, să te s-ați înabeste, și deștuc, ne-ai găd deșt că pot să m-aibăște spre critică, Te pe bazele inspiratiilor, când tu cauți, critica ca să erdiciști mai sus, atunci pot, în casul ăsta, pot să o spui în glas, altora. Atunci asta nu mai este nici măcar critică, să vă revelase ași și să aronului, împreunălă acolo umină și cu cliul. Proveninti din linea dreaptă, te adresce s-linii stânii.

16:39Doar ca să te întors, doar ca să te întors din nou în dreaptă. Asta te întors din dreaptă, trebuie să ajuns la prind mișloc. Dacă tu te adresce s-linii stângii, fără dreaptă, atunci intri în stângă și le măi acolo. Cum eu pot să conost că mine, când m-a aflu într-astare sau în altă? În baza, sunt siri, bucurii, pot să sabrișul de te aflui. În trebuie bucurii, trebuie să fie mereu. Este ca și bucurungă să fie în bucurie mereu. Da, este mă arăbdică. Părungă. Și în revelația ași să aronului interior de semei. Înțele aceea îmișin o fenonța, înțelejere suplimentarea ce înseamnă acest strigat. Și e auge mult din primit, din pricinamunci, înseamnă că noi încercăm să simt sim.

17:45Ce este rău pentru noi un afin Egypt, în primură în suntemoare, cu adevălată în Egypt. Dacă ea înspune unui unde pe strada, că se află un exil, iel nu ne ar înțelege, încet încet prin studiu și prin conexiunea dintre noi, prin lecții și discuții, începem să înțelegem că stare noastră este nafară spiritualității. În afară spiritualității nu însențul că nu înselegem, nici-mi o căr că nu simt simt ci în sensul că nu ne aflăm în spiritualitate. Adică eu nu aflu în asemenea calitate, în asemenea vase, cum se numesc fiele, vase de percepție și ca urmare și în vase de înselegere, în inima și în mine, pentru a putest simt si spiritualitate în care trăesc, acesta asta este essenzialul.

18:49Și a lănim cea imbe rochăniiot, bithunată și păa, bichibur, în ce măsură trebuie să simt simt că nu ne aflăm în spiritualitate, în calitatea de de ruire în conexiune, în măsură în care suferim pentru că nu avem conexiune și de ruire reciprocă, nu ne mai putem descoperi acest lucru, doar în gru, doar în acest vasa lui Adam-Harishol, pe care trebuie să lă reconstruim și când începem să-l adunăm din fragmente, din lip să aconecționii, din tre noi, simt simt că, într-a de vor, suntem străin în ulfață de altul în grupul de zece. Deși așa cum mă mă învățat în articulele libertatia, liberul Arbietul în toată aceste scriere în care că a baliștibă la Sulam și Rabaș ne explica felul în care trebuie să

19:55simt conectați să-nțelegem că ne lipsesc foarte multe în conexiunea din tre noi și atunci înțelegem de asemenea că tocmai conexiunea intensitatea conexiunei-mul, modul conexiunea acolo începem să-l descoperim, conditile anumite lume spirituală, sau lipsa pentru a, lipsa de darui reciprocă de conexiune, reciprocă interiora. Nu este că acea conexiune și, zece, chăserim la noi, prietenie, pe care le simtim în lumea asta este cu ceva, cu totul diferit, este faptul că ne lipsesc, cu adevărat aceste calită zedăriere pe care vrem să le stabilim între noi,

20:59să le ridicăm și să le astrăm între noi, cum formă acestei examiner pe care o face mai interiorul lucruri purlor de zece, vedem că te de mult în că nu există acest lucru, potrivit că acestei imasuri, aceste analize, potem să apăreciiem într-un mod, că de cât clară, că ne aflăm noi, lumea inferioră sau în lumea, că nu va să le deprimire în relațile, egoisele într-unui sau dacă deja suntem, apropa pe destare în care să fim de teruiere, fata de cel în altfel, fim că apări să ne iubim prietenii, cu cât ne angajăm în acest lucruri din ce.